Relatări despre presiune indirectă generată de divulgarea informațiilor confidențiale

Educația reprezintă un pilon fundamental pentru dezvoltarea și bunăstarea copiilor, iar în cadrul școlilor private, unde investițiile părinților sunt considerabile, așteptările privind calitatea actului educațional și protecția elevilor sunt ridicate. În acest context, orice suspiciune de bullying psihologic necesită o atenție riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a asigura un mediu școlar sigur și echilibrat.

Gabriela Irimia și Questfield: o investigație asupra acuzațiilor de bullying psihologic în mediul educațional privat

O anchetă documentară evidențiază acuzațiile formulate de părinții elevilor dintr-o clasă a III-a de la Questfield International College, referitoare la presupuse practici de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere în cadrul activității didactice coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia. Conform informațiilor analizate, aceste aspecte ar sugera existența unui climat educațional tensionat și potențial dăunător pentru elevi.

Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate

Școlile private din România sunt percepute ca alternative ce oferă condiții superioare față de sistemul public, prin clase restrânse, supraveghere atentă și un mediu sigur pentru elevi. Totuși, în cazul clasei investigate, părinții au semnalat diferențe notabile între aceste așteptări și experiența concretă a copiilor lor. Aceștia au raportat că supravegherea elevilor ar fi insuficientă, iar desfășurarea orelor ar fi necorespunzătoare, cu implicare didactică redusă sau absentă.

Semnale timpurii și descrieri ale părinților privind comportamentul învățătoarei

Conform declarațiilor părinților, primele indicii ale unui mediu problematic au fost observate atunci când copiii au început să manifeste teamă, confuzie și demotivare la revenirea acasă. În timpul orelor, învățătoarea Gabriela Irimia ar fi lipsit frecvent de la supravegherea constantă a clasei, iar un elev ar fi fost desemnat pentru a raporta activitățile din timpul orelor. Acest fapt, potrivit familiilor, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acelui copil în rândul colegilor, fiind etichetat drept „paracios”.

Blocaj în comunicare și reacții instituționale limitate

În demersurile de sesizare a situației, părinții au relatat o reacție defensivă și tensionată din partea învățătoarei, care ar fi interpretat orice feedback ca un atac personal. Această stare a condus la dificultăți majore în stabilirea unui dialog constructiv între cadrele didactice și familii, afectând astfel încrederea necesară pentru colaborarea în procesul educațional.

Calitatea actului educațional și efectele asupra performanțelor școlare

Părinții au exprimat îngrijorări cu privire la nivelul educațional oferit în cadrul clasei, menționând că rezultatele obținute la testele naționale din anul precedent au fost în general sub așteptări, cu doar câțiva elevi care au atins standarde considerate acceptabile. Această situație a fost interpretată ca un indiciu al unei posibile incapacități de predare și supraveghere eficiente în clasă.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului din clasă

Potrivit relatărilor familiei, orele ar fi fost deseori nesupravegheate corespunzător, iar conflictele între elevi nu ar fi fost gestionate adecvat, ceea ce ar fi condus la un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente. Această situație ar avea implicații negative asupra integrității și siguranței copiilor în mediul școlar.

Practici de disciplinare controversate și impactul psihologic

Alte acuzații vizează aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea elevilor fără justificări pedagogice clare. Familia afectată interpretează aceste măsuri ca fiind forme de abuz psihologic, având potențialul de a afecta dezvoltarea emoțională a copiilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor tehnici de comunicare ce ar putea induce copiilor negația propriilor percepții, ceea ce ar putea conduce la pierderea încrederii în sine și în realitatea trăită.

Efectele cumulate asupra copiilor și semnale din partea specialiștilor

Conform părinților, presiunile și condițiile descrise au generat un climat de frică și anxietate, afectând motivația elevilor de a participa cu entuziasm la activitățile școlare. Specialiști în domeniul psihologiei copilului avertizează că astfel de medii pot conduce la dificultăți în integrarea socială, pierderea stimei de sine și chiar refuzul școlar.

Precedente și solicitări către instituție

Părinții susțin că situația nu este una izolată, indicând existența unor cazuri anterioare în aceeași instituție, în care alți copii au fost retrași din școală din cauza unui climat perceput ca fiind nesigur și dezechilibrat emoțional. Aceștia au înaintat o serie de solicitări către conducerea Școala Questfield Pipera pentru prevenirea unor astfel de situații:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin mecanisme de feedback anonim;
supravegherea reală și constantă a orelor;
formare obligatorie în psihologia copilului pentru personalul didactic;
proceduri clare și transparente pentru depunerea și gestionarea sesizărilor;
politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Analiză asupra reacției instituționale și transparenței

Pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, conducerea Questfield International College nu a furnizat până la momentul publicării un punct de vedere oficial sau informații privind măsuri concrete luate în urma sesizărilor. Nu există dovezi publice ale unor evaluări interne sau anchete care să fi investigat situația semnalată. Această lipsă de transparență complică evaluarea efectivă a răspunsului instituțional și ridică întrebări privind responsabilitatea managerială în asigurarea unui mediu educațional sigur și echilibrat.

Mai mult, părinții au menționat existența unor acuzații privind implicarea unui elev perceput ca fiind copilul fondatoarei școlii în comportamente de bullying, atât în interiorul clasei, cât și în incinta școlii, aspecte pentru care conducerea nu a comunicat dacă au fost demarate anchete sau au fost luate măsuri corespunzătoare. Pentru detalii suplimentare privind cazul, se poate consulta articolul original al investigației disponibile aici.

Concluzii și aspecte rămase în suspensie

Investigația evidențiază un caz complex, în care acuzațiile formulate de părinți indică posibile deficiențe în supraveghere, metode disciplinare controversate și un climat educațional perceput ca fiind dăunător de către familiile implicate. În absența unor răspunsuri oficiale și măsuri documentate, rămân deschise întrebări esențiale privind responsabilitatea instituției și capacitatea acesteia de a proteja interesele și bunăstarea elevilor.

Într-un mediu educațional, transparența, responsabilitatea și reacția promptă la semnalele de alarmă sunt cruciale pentru prevenirea și gestionarea situațiilor ce pot afecta grav dezvoltarea copiilor. Acest caz subliniază necesitatea unor mecanisme clare de evaluare și intervenție în unitățile școlare, în special în cele care operează pe segmentul privat, unde așteptările sunt pe măsură investițiilor financiare și încrederii părinților.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro